Str. Piata Amzei Nr. 5
Trebuie să te laşi de fumat, ca să te poţi lăuda cu puterea de voinţă. Cât de plăcut este, după ce nu fumezi timp de-o săptămână de zile, şi ţi-ai câştigat încrederea în tine însuţi, cum că eşti în stare să te abţii de la fumat, să-ţi faci apariţia în societatea Lipavski, Oleinikov şi Zaboloţki, […]
În 1831, la Biserica „Sfântul Mina” din Craiova s-a găsit un zapis al zugravului Tudosie Marin care pentru micile reparaţii ce făcuse picturii din biserică solicita parohului Ioanichie să-i dea suma de lei vechi 55. Textul […]
din „Scrisori către un tânăr romancier”, Editura Humanitas, 2003 traducere de Mihai Cantuniari. Foto: http://literaturaiesbi.wordpress.com, Mario Vargas Llosa în 1960. Dragă prietene, Scrisoarea dumitale m-a emoţionat, fiindcă prin ea m-am văzut pe mine însumi la vîrsta de paisprezece-cincisprezece ani, în cenuşia Lima de pe vremea dictaturii generalului Odria, entuziasmat de visul de a deveni cîndva […]
Înțeleg că dumneavostră faceți surf vara pe valurile zbuciumate ale Pacificului, iarna alunecați cu schiurile pe pârtiile chiliene din Portillo și pe cele argentiniene din Bariloche (de vreme ce Anzii peruani nu permit astfel de minunății), transpirați în fiecare dimineață în sala de gimnastică făcând aerobic sau alergând pe pistele de atletism sau prin parcuri […]
L-am cunoscut personal pe Brâncuşi foarte tîrziu, în cei din urmă ani ai vieţii sale, la pictorul Istrati, al cărui atelier se afla în Impasse Ronsin, chiar în […]
Gen literar pe cale de dispariție (cine mai scrie azi scrisori?), genul epistolar a făcut, se spune, mult rău la vremea lui. Măcar pentru faptul că a oferit criticilor literari cele mai banale chei de interpretare ale operei scriitorilor: pasaje de vitriol biografic. Despre cât bine a făcut, putem vedea citind împreună următoarea scrisoare a […]
Astăzi dorim să vă recomandăm o carte specială: volumul „Microficţiuni”, de Régis Jauffret, în traducerea Irinei Mavrodin, abia apărut în librării. Régis Jauffret este unul dintre marile nume ale literaturii franceze contemporane, fiind cunoscut şi în spaţiul românesc prin cele doua romane traduse anterior, Poveste de iubire şi Case de nebuni. Născut în Marsilia, în […]
Dacă nu aţi aflat deja, Vellant are o bibliotecă întreagă de dat în cel mai mare concurs al editurii de până acum, deschis bloggerilor & cititorilor inspiraţi. Azi avem un concurs-aperitiv: romanul Revolutionary Road, de Richard Yates, va ajunge la cel mai inspirat comentator pe tema cuplurilor din literatură. Care dintre ele v-au convins şi […]
Citeam undeva că între cărţile ce se bucură de cele mai îndelungate sejururi pe noptierele europenilor se numără „Ulysse” a lui Joyce, volumele lui Proust, „Omul fără însuşiri” al lui Musil şi cartea de faţă. Şi asta nu ar fi de mirare căci în cazul lor lectura poate fi asemuită cu descinderea în galeriile unor […]
Ştiu că v-am obişnuit cu recenziile stufoase, savante, împănate cu note de subsol care depăşesc adesea, ca întindere sau extindere, textul propriu-zis al recomandărilor pe care obişnuiesc să le fac săptămânal aici, pe 1001 arte, şi nu intenţionez să abdic cu totul de la acest benign şi nu în totalitate obositor obicei de curând dobândit; […]
Critic nemilos al minusurilor, neajunsurilor, bemolurilor, gafelor impardonabile – numiţi-le cum doriţi sau cum ştiţi – pe care ajung să le descopăr aproape fără excepţie în fiecare carte citită, de data asta m-am trezit în situaţia de a nu avea, pur şi simplu, ce şi cui să-i reproşez. Rime despre viaţă şi moarte, volumul lui Amos Oz, […]
Există doar câteva persoane publice care au izbândit în viaţă purtând un singur nume. Printre ele, vedete internaţionale de mare răsunet precum Hanibal, Zorro, Sting sau Madonna. E dificil să concurezi cu ele, aproape imposibil. Iar dacă eşti un scriitor olandez şi ai nemaipomenita idee de a împrumuta ca pseudonim numele unui poet frizon orb […]
Dintr-un impuls aflat undeva între nostalgie şi înclinaţia spre bizar, am fost în cea mai celebră cafenea boemă din Cluj. Erau prezenţi acolo un poet local, un critic literar local şi un editor local. A fost o experienţă foarte interesantă. În general, s-a discutat despre literatură şi politică. La un moment dat, editorul s-a suit pe […]
Joi, 16 decembrie, de la ora 18:30, în librăria Cărtureşti Verona, Editura Vellant lansează volumul de memorii Mărturisesc că am trăit, de Pablo Neruda. Vor vorbi despre cartea şi destinul poetului chilian laureat al Premiului Nobel traducătoarea Luminiţa Voina-Răuţ, Consulul Ambasadei Chile în România, Iván Véjar, ambasadorul României în Columbia în perioada 2006-2010, Maria Sipoş, […]
Pe 18 noiembrie s-a decernat pentru a doua oară la Brüssel ”Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene”. Câştigătorii din acest an au fost anunţaţi la Târgul de Carte din Frankfurt, printre ei aflându-se Răzvan Rădulescu (”Teodosie cel Mic”, Polirom, 2006), Iris Hanicka (Droschl Verlag, 2010), Tiit Aleksejev (Estonia), Nataša Kramberger (Slovenia) şi alţii. Acest […]
Primul lucru pe care îl va afla cititorul aplicat ce vrea să ştie de la alţii ce se află între paginile cărţii numite “Omul care era Joi” va fi, în mod inevitabil acela că are de a face cu o alegorie. Căci au trecut mai bine de o sută de ani de la publicarea cărţii […]
Raymond Queneau. O minte asemuită cu o cameră cu şemineu în jurul căruia stau adunaţi, discutând avântat matematicianul, lingvistul, poetul, eruditul şi artistul plin de umor ce îi poartă numele. Fondator al grupului OuLiPo, (din Ouvroir de littérature potentielle, Atelier de literatură potențială) care încerca să adune matematicile, poezia şi muzica în jocuri cu reguli […]
Iată partea a doua şi ultima a volumului Castelul orbilor. prima parte, aici.
Marcel Proust. Prima mea întâlnire cu volumele bpt din „În căutarea timpului pierdut”, răspândite prin bibliotecile din vecini (text integral aici). Când l-am descoperit eram în clasa a noua şi începusem în secret un roman realist populat de colegii mei de clasă, profesori şi câţiva vecini de bloc. Aveam un principiu literar foarte solid: personajele […]
Pe când obsesia mea pentru Gellu Naum atinsese apogeul, adică cu foarte mulţi ani în urmă, întâmplarea a făcut să ajung în posesia unui exemplar din Castelul orbilor, volumul său din 1946. După ştiinţa mea, Castelul n-a fost reeditat în ultimii 64 de ani şi e un volum mai degrabă rar. Aşa că m-am gândit să-l postez aici, pe măsură […]
Pe 28 octombrie, la Salonul BD (program), editura Vellant şi cei doi autori, Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu lansează ISTORIA BENZII DESENATE ROMÂNEŞTI (descriere). Peste o sută de ani de BD românesc, 20 de ani de cercetări neobosite, 270 de pagini full color, (format 23×28 cm), trei capitole – Vârsta de Aur (1891-1947), Socialism şi […]
Reprezintă una dintre cele mai de succes apariţii editoriale ale tuturor timpurilor. A fost publicată în două volume, sub forma unor testamente – Noul şi Vechiul Testament –, editate la distanţă unul de celălalt. Interpreţii s-au întrecut în a descifra semnificaţiile tainice încriptate, chipurile, printre rândurile ei, iar comentariile, adesea contradictorii, au proliferat, depăşind cadrul […]
Nepotu’ lui Thoreau este un club de lectură aflat la al treilea sezon (primul a rulat în 2007). Se citeşte proză şi poezie de bună calitate. Întâlnirile au loc miercuri de la 6 la Cluj-Napoca, în Cafeneaua Insomnia. Str Universităţii, nr 2. De două ori pe lună, în format toamnă-primăvară. Moderator: Valentin Derevlean Gazde: François Bréda, […]
Un atlas imposibil în care apar oraşe despre care ştim sau nu câte ceva, iar dacă putem vorbi despre ele, fără măcar să fim crezuţi, aşa cum o face Marco Polo, atunci când i le descrie lui Kubilai Han, o vom face invocând stări, imagini, nume sau nici măcar atât. „oraşele pe care nu le […]
Categoria din care face parte cartea lui Julian Barnes ar putea fi denumită, fără mari exagerări, arta eseului literar perfect. “Nu cred în Dumnezeu, dar îi simt lipsa”, („I don’t believe in God, but I miss him„), remarca inaugurală, considerată de fratele filozof „siropoasă” (soppy) sintetizează intenţia iniţială a lui Barnes: aceea de a deconstrui […]
…………………………….Acesta e locul unde găsiţi lucruri şi oameni care ne plac, din cele pe puţin o mie şi una de arte ale lumii. Nu istorii complete, nici pasaje din lexicoane – pentru acestea există motoarele de căutare sau mai clasicele biblioteci, şcoli şi alte instituţii de binefacere ale societăţii. Pentru cei interesaţi, aceasta este varianta […]
Acesta e locul unde găsiţi lucruri şi oameni care ne plac, din cele pe puţin o mie şi una de arte ale lumii. Nu istorii complete, nici pasaje din lexicoane – pentru acestea există motoarele de căutare sau mai clasicele biblioteci, şcoli şi alte instituţii de binefacere ale societăţii. “Im Haarknoten wohnt eine Dame – […]
Academia Suedeză a anunţat câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură pe 2010. Este vorba de scriitorul peruan Mario Vargas Llosa. Potrivit motivaţiei juriului, premiul a fost oferit: „pentru cartografierea structurilor de putere şi pentru imaginile viguroase ale rezistenţei, revoltei şi înfrângerii individuale”. Printre volumele sale se numără Mătuşa Julia şi condeierul, Conversaţie la Catedrala, Războiul sfârşitului lumii […]
Ceva despre cum Herta Müller poate purta premiul Nobel. Ca pe o eşarfă, ca pe o medalie, ca pe o broşă insolentă sau ca pe o brăţară discretă. Ca pe o portavoce, ca pe o mitralieră sau ca pe un harnaşament înrobitor. “Când stau aici nu sunt scriitoare, sunt scritoare doar când sunt singură cu […]
Acesta e locul unde găsiţi lucruri şi oameni care ne plac, din cele pe puţin o mie şi una de arte ale lumii. Nu istorii complete, nici pasaje din lexicoane – pentru acestea există motoarele de căutare sau mai clasicele biblioteci, şcoli şi alte instituţii de binefacere ale societăţii. Ai auzit atâtea despre lucrul în […]
……………………….….……………Mai mult decat o carte buna, o fapta buna. Editura Vellant prezinta un proiect inedit in care necuvantatoarele prind glas intr-o carte dedicata lor Iubirrre artisti, scriitori si multi altii despre animale, cu umor si tandrete *un proiect mercury360, editat de Vellant, cu sprijinul moral si financiar al Purina in folosul GIA Din 5 octombrie, […]
Festivalul Internaţional de Literatură de la Berlin, ediţia a 10-a (15.09. – 25.09.2010) Aflat anul acesta la a 10-a ediţie şi în ciuda anvergurei internaţionale pe care o are, festivalul de literatură din Berlin nu a reuşit încă să-şi câştige, de pildă, un renume asemănător cu festivalul de film Berlinale, deşi, de-a lungul anilor, nu […]
Partea I, aici. Născută în 1955 în Lipova, Carmen-Francesca Banciu şi-a făcut studiile în Bucureşti şi a debutat în 1984 cu volumul de proză Manual de întrebări. Anul 1985 îi aducea prestigiosul premiu pentru proză scurtă al oraşului Arnsberg (Germania), pentru proza Das strahlende Ghetto, ca şi interdicţia de publicare în România comunistă. În 1991 […]
Tragicul destin al articolelor publicate online pare a fi acela de a fi abandonate după primele două paragrafe de majoritatea cititorilor. Conform studiilor, peste 80% dintre temerarii atraşi în primă fază de titlu, link sau recomandări îl vor părăsi pe rând în favoarea reverificării emailului, a contului de twitter, facebook, etc. Primul care sare din […]
Dacă Mario Bellatin, scriitor mexican născut în 1960, a studiat într-adevăr teologia la Peru, aşa cum consemnează biografii săi, a făcut-o probabil pentru a cunoaşte „duşmanul” mai îndeaproape. Exagerez, desigur, dar un lucru e cert: cele două micro-romane publicate într-un singur volum la Editura Vellant, purtând titluri misterioase precum Salon de frumuseţe şi Lecţii pentru […]
”Eu scriu în germană, dar mă preocupă în continuare, chiar dacă nu în exclusivitate, temele româneşti – nu vreau să renunţ la ele, la ceea ce am adus cu mine venind la Berlin.” Născută în 1955 în Lipova, Carmen-Francesca Banciu şi-a făcut studiile în Bucureşti şi a debutat în 1984 cu volumul de proză Manual […]
Partea a treia a interviului cu Ana Maria Sandu. Cartea întâi, aici. Cartea a doua, aici. A.B. „Fata din casa vagon” şi, recent, “Omoară-mă!”. Ele au urmat Chelbasanului. Două carţi şi două Ane. În “Fata din casa vagon” am recunoscut când citeam, departe de Bucureşti fiind eu atunci, şi de amintirile noastre, bucăţele mici-mici din […]
Literatura nu e cel mai important lucru de pe lumea asta, sunt altele mult mai importante, de exemplu, durerea de măsele. Puţine sunt cărţile despre care cei care scriu pe aici (sau cei care ne vizitează) să vorbească cu aceeaşi pasiune şi căldură. Şi mai puţini scriitorii. Între ei, Petru Cimpoeşu, scriitor a cărui excentricitate […]
Teorema lui Almodóvar (Editura Vellant, 2010), romanul lui Antoni Casas Ros, scriitor născut în 1972 în Catalunia, e scris în franceză şi a fost distins în Spania, în 2008, cu premiul „Cel mai bun roman de debut”. Legenda ţesută (se bănuieşte că de către însuşi autorul – n-ar fi primul caz de benefică înscenare a […]
Interviu cu Ana Maria Sandu. Partea a doua.
Prin ’94 încă mai puteai sta pe culoarul trenului să-ţi fumezi creierii. Mergeam la mare. Trenul – aproape gol. Doar la câteva compartimente distanţă, îmi mai făcea cineva concurenţă la privit pe geam şi, dacă îmi aduc bine aminte, la fumat. O combinaţie de hippie şi cel mai fin stil parizian, care s-a recomandat drept […]
În exclusivitate, primele imagini de la un pictorial incendiar cu pisica Mau, promovând cartea lui Cimpoeşu.
“Simion liftnicul. Roman cu îngeri si moldoveni” al lui Petru Cimpoeşu.
Un pisoi e esential pentru gandirea sanatoasa; atrage intotdeauna atentia asupra faptului ca sunt lucruri despre care mai bine s-ar tace (in mod wittgensteinian). Am cunoscut nationalisti cu biblioteci xenofoabe, gay cu biblioteci militante, evrei cu biblioteci sioniste, mistici cu biblioteci confuze. Eu as vrea sa-mi fac o biblioteca cu pisici. Nu cu Pluto a […]
“Oare putem spune că tocmai cele mai mărunte obiecte, fie ele şi goarna, acordeonul sau batista, înnoadă cele mai desperecheate lucruri în viaţă? Şi că obiectele se mişcă-n cerc, iar în devierile lor există ceva supus repetiţiei – supus unui cerc drăcesc? Poţi s-o crezi, dar nu s-o spui. Dar ceea ce nu poţi spune, […]