Noaptea Artiștilor Vii

for english scroll down

După Ziua Culturii Naționale, pentru noi urmează Noaptea Artiștilor Vii. Ocolită din nou de manifestările dedicate culturii naționale, arta contemporană apare la știri menționată doar în legătură cu prețul unei lucrări. Ceea ce marele public nu știe este că, mai ales în piețele emergente, acesta de obicei ascunde o traanzacție de business ce frizează corupție și preluări imobiliare sau de marketshare. Astfel, cineva care se arată interesat de artă va primi indicații din breasla consultanților de ocolit taxe înainte sa cunoască pe cineva care chiar face parte din fenomenul artistic. Cum în România nu există o piață educată și astfel cu minime legi interne sau criterii valorice, alegerea simplă este să te pretinzi valoros. Să te autointitulezi și apoi să te porți ca și cum tot ți se cuvine. Orice criteriu de departajare e permis: ești mai în vârstă decât cei mai tineri, tu ai inventat arta, deci ți se cuvine, ești mai tânăr decât cei în vârstă, tu ești viitorul, iar ți se cuvine. Cum să procedeze atunci cineva care vrea să facă artă în oceanul imposturii? Nu va putea ignora părerile celorlalți, nu se va putea strecura prin pânzele de păianjen ale micilor interese meschine fără sechele. Iar producția artistică fără feedback și fără sprijin sau public e o cale rapidă spre depresie. Asta deoarece alegerea artei ca mod de viață este, prin sine însăși, un mecanism de apărare împotriva mecanizarii vieții, instrumentalizării propriului destin, sufocării sinelui. Artistul trebuie să creadă că menirea omului pe Pământ este căutarea de sensuri în introspecție, un termen mai precis pentru creație. Curatorul trebuie să creadă că menirea lui este să arate lumii că atunci când un om ajunge la sinceritatea maximă cu el însuși, ceea ce va exprima va rezona monadic cu toți ceilalți. Nu total, nu e nevoie de asta, dar poate că există o altă cale în afară de obștescul obicei de a ne inventa minciuni despre noi înșine pentru a ne da jos din pat dimineața. 🙂 (Cristian Cojanu, curator)

—————————————————–
EN: The Night of The Living Artists

After the National Culture’s Day, The Night of The Living Artists is coming for us. Avoided again by the manifestations dedicated to the national culture, contemporary art appears on news as mentioned only regarding the price of a certain art work. What the large public doesn’t know is the fact that, in the emergent marketplace especially, the price usually covers a business transaction which verges on corruption and real estate or marketshare taking-overs. Thus, someone who shows interest in artworks would first be given directions by the corporate body of advisers in tax-avoiding, before knowing somebody who really takes part in the art world. As there is no educated art market in Romania and, thus, with minimum of internal laws or value criteria, the simple choice is to pretend yourself to be valuable. To selfentitle and then to behave yourself as like everything is your due. The differentiating criteria is allowed: you are older than the younger, you invented art, therefore it is your due; you are younger than the older, you are the future, it is your due again. Then how should someone, who wants to create art, proceed in the ocean of imposture? One is not allowed to ignore other’s opinion, one can’t squeeze through the cobweb of petty trifling interests without marks. And the art production without either feedback or support and audience is a fast course to depression, because choosing art as a way of living life is, through itself, a defence mechanism against mechanizing life, intrumentalizing own destiny and chocking soul. The artist must believe that the purpose of humanly being on Earth is to look for meanings within introspection, a term more suited for creation. The curator must believe that his purpose is to show the world that when one reached the maximum sincerity with oneself, what one would express would monadically resonate with all the others. Not necessarily completely, but probably there is another way besides the common habit of inventing for ourselves lies about ourselves, serving as reasons to get off the bed in the morning. (Cristian Cojanu, curator)

Share

Post Author: Cristian

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *