1001arte.ro

Ţin minte că am fost invitat să particip la emisiunea în care ICR şi Patapievici erau puşi la zid pentru expoziţia de la ICR-NY în care un ponei roz mic de jucarie avea tatuată o zvastică pe crupă. M-am dus deşi expoziţia nu mi s-a părut a fi deloc una prea reuşită însă motivele pentru care erau împilaţi producătorii ei erau absurde şi direcţionate politic. Această situaţie era una în care toată comunitatea artistică a făcut corp comun cu ICR. Asta se întimpla în 2008.

Cu patru ani în urmă, expoziţia pe care am produs-o la H’art – FAQ about Steve the Great (link) , în care Dumitru Gorzo, Suzana Dan, Sabina Spătariu, Alina Buga şi Tara von Neudorf ironizau felul cum statul şi Biserica Ortodoxa Română celebrau 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare cu girofare la Putna şi alte evenimente gen „Cîntarea României”, determina poliţia să vină la galerie şi să mă invite la secţie. Ţin minte că am fost întrebat de poliţişti dacă expoziţia este cu vînzare. Am răspuns precaut că nu şi mi s-a spus ca e foarte bine pentru ca altfel as fi fost acuzat de distribuţie de materiale pornografice. Am întrebat amuzat cum determină ei, braţul legii, că o imagine este pornografică. Încet, încet am decis că nudul masculin sau feminin poate fi un obiect estetic. Erecţia însă nu. Atunci am realizat că „pornografia” este un concept poliţienesc şi nu unul artistic. În cazul acestei expoziţii am fost singuri şi am riscat puşcărie. Foarte puţin artişti au sărit în ajutor. Mi s-a spus ulterior că modul în care s-a închis dosarul de „atac la valorile naţionale” a fost printr-o întrebare pusă Ministerului Culturii: „ce am văzut la galeria H’art e artă?”. Răspunsul celor de la minister a fost… da. Astfel am primit NUP. Ce e trist e că atunci aproape niciun actor de pe scena artistică nu ne-a fost alături.
P.S. În pauza de publicitate din emisiunea de mai sus i-am spus lui Păunescu:”Domnule Păunescu, ascultaţi-vă sufletul de poet, nu certificaţi această inchiziţie culturală stupidă.” Brusc s-a înduioşat şi a lăsat-o mai moale.