E uşor şi uneori extrem de tentant să emiţi judecăţi post-factuale, iar cartea asta chiar te invită s-o faci. Aşa că, în ciuda ridicolului la care poate mă expun, n-am încotro şi o spun: povestirile mexicanului Guillermo Arriaga, reunite în volumul Retorno 201 (Editura Vellant, 2010), sunt absolut filmice nu doar în fibra lor intimă, ci şi în forma sub care le putem citi, cea a unor episoade care-şi doresc să dea seama despre periferia imundă a oraşului Ciudad de México, capitala şi cel mai mare oraş al statului Mexic. Dar care ar fi ridicolul – s-ar putea întreba unii? Păi acesta: Arriaga e cunoscut îndeosebi ca scenarist al unor filme precum 21 de grame, Amores Perros, Babel, toate trei în regia lui Alejandro González Iñárritu, sau Burning Plain, pe care l-a regizat el însuşi cu destulă pricepere; trei succese internaţionale de critică şi de casă, deci lucrurile devin limpezi: bine-nţeles că povestirile lui sunt filmice. Cum ar putea fi altfel…? Doar avem de-a face cu unul dintre cei mai titraţi scenarişti ai ultimului deceniu!
Practic, avem de-a face cu o carte de scurt-metraje scrisă de cineva care, printre altele, a afirmat de nenumărate ori că nu suportă să fie numit „scenarist” – el şi confraţii să sunt „scriitori”! Bine, fie. Asta doar pentru că, cel puţin în cazul său, excepţia se susţine. Guillermo Arriaga este scriitor.
Aşadar, pentru a rămâne în domeniul filmului, întrebarea concursului: care este cea mai tâmpită ecranizare pe care aţi văzut-o vreodată? Pentru cei care nu ştiu/nu răspund: care este cea mai tâmpită reuşită ecranizare pe care aţi văzut-o vreodată?
. Iar cei ce scriu pe propriul blog despre carte, concurs, Vellant sau 1001arte, în cazul în care mai există asemenea temerari galanţi, vor fi şi ei premiaţi pe măsură.Recapitulăm: 3 premii în cărţi pentru comentarii, mail sau blog, de vineri până marţi. Comentaţi?
Share
92 thoughts on “Concurs 1001 arte şi Vellant: scenarita loveşte din nou!”
Ora25
(24 septembrie 2010 - 23:04)desigur, pe perioada filmărilor, Capra cu Trei Iezi va fi a vecinului.
Ora25
(24 septembrie 2010 - 23:26)şi, ieee! mi-am amintit şi de cea mai tare ecranizare avant la lettre: http://www.imdb.com/title/tt0307901/ . nu e chiar cea mai bună ecranizare a unui blog dar măcar e singura.
scaramouche
(25 septembrie 2010 - 1:20)Zouzou,1935, prost ca musical frantuzesc de numa. Josephine baker canta superb dar filmul n-are nici-un liant fain intre scene si piese. Bine ca nu au mai facut musicaluri. Si inca, discrepante destule sunt si in “Marea Neagra” 2009, actrita principala nu merge cu actiunea. Dar e doar o parere. Bun dar enervantdeinteligent, oleana, productie mai veche dar interesanta!
mihaela patrascanu
(25 septembrie 2010 - 2:04)o alta ecranizare proasta e ”Battlefield Earth”dupa romanul lui Ron Hubbard.curios e faptul ca au cheltuit si o gramada de bani.desi nu e genul meu am citit cartea pentru ca a trebuit iar cand am vazut si filmul nu am putut decat sa aprob celelalte critici.
mihaela patrascanu
(25 septembrie 2010 - 2:18)o carte pe care am citito cu placere desi nu mai citisem nimic de autorul in cauza ”Nights in Rodanthe” de Nicholas Sparks.ecranizarea lasa de dorit in ciuda faptului ca a implicat richard gere si diane lane.
Tweets that mention Concurs 1001 arte şi Vellant: scenarita loveşte din nou! | 1001arte.ro -- Topsy.com
(25 septembrie 2010 - 6:36)[…] This post was mentioned on Twitter by vellant, 1001 arte. 1001 arte said: Întrebare: care este cea mai tâmpită ecranizare pe care aţi văzut-o vreodată? Pentru cei care nu ştiu/nu răspund:… http://fb.me/IGdkd8d5 […]
Ora25
(25 septembrie 2010 - 7:37)acum că scaramouche a povestit de marii scriitori italieni Giuseppe Pepito Abatino şi Federico Bondi, mi-am amintit şi cât de mult îmi place Deşertul Tătarilor.
Cristian D.
(25 septembrie 2010 - 12:06)“The Human Stain”. Nicole Kidman, îngrijind vaci şi curăţând grajduri, Anthony Hopkins stând în fotoliu şi aşteptând flash-back-uri, fac din film un slide-show ilustrând color temele cărţii şi moralizând alb-negru pe seama lor. Şi ce carte.
ultimulunicorn
(25 septembrie 2010 - 12:20)nici macar nu am rabdare sa mai citesc restul comentariilor, lucru pe care nu obisnuiam sa-l fac.
dar pt mine cea mai proasta ecranizare si cea mai mare dezamagire a fost ecranizarea romanului meu de suflet “cel mai iubit dintre pamanteni”.
mda. tot Preda.
ultimulunicorn
(25 septembrie 2010 - 12:21)si nu cred ca particip la concurs, ca nu am nicio sansa. doar sa-mi exprim retroactiv regretul. 😛
alex moldovan
(25 septembrie 2010 - 12:30)Duamne, ce unicorn decepţionat… Păi se poate?
Ora25
(25 septembrie 2010 - 12:31)măi, unicornule, şi mergi pe blat, nu zici şi tu nimic de filmul ăsta http://www.imdb.com/title/tt0084237/ ?
ultimulunicorn
(25 septembrie 2010 - 12:45)se poate.
si cine ar fi crezut? 😀
ultimulunicorn
(25 septembrie 2010 - 12:46)pe asta nu l-am vazut… si daca nu l-am vazut, nu vorbesc!
aberez io, da’ nici chiar asa. 😛
kame
(25 septembrie 2010 - 14:56)cand intamplator am dat (cum dau eu de obicei) de “The Englishman Who Went Up a Hill But Came Down a Mountain”, mi-am zis ca filmul ala are un mare scenariu. povestea aia merita sa aiba un film.
altfel, astept filmul “simion liftnicul”:)
mihaela patrascanu
(25 septembrie 2010 - 18:41)o ecranizare buna ”david copperfield” in regia lui peter medak si nu in ultimul rand ”no country for old man”.
alex moldovan
(25 septembrie 2010 - 21:55)Nu în ultimul râ-hând?!?!
mihaela patrascanu
(25 septembrie 2010 - 22:38)ce nu esti de acord?de asta te rahahaiesti asa? 🙂
scaramouche
(26 septembrie 2010 - 2:45)Un alt film bun, de data aceasta mai nou, “the last station”, biografia lui Lev Tolstoi si prietenia lui cu Bulgakov!
alex moldovan
(26 septembrie 2010 - 15:32)Zbor deasupra unui cuib de cuci?
shadow in shadow
(26 septembrie 2010 - 17:35)pe mine m-a dezamagit cumplit ecranizarea la “dune”; ce decoruri stupide, iar actorii- deplorabili…poate de vina si personajele ciumpavite si ca vai de ele…offf…cu ochii aia colorati- horror!
iar cea mai buna….hmmmm…”calauza” nu se pune, nu? e cam diferit scenariul de cartulia fratilor.
Abra Mack
(26 septembrie 2010 - 17:44)Filmele proaste nu reusesc sa le vad… at least, nu pana la capat.
Dar ultimul BUN (desi nu e nou, eu l-am vazut recent), pe care l-am urmarit pe nerasuflate, a fost The Fountain.
http://www.imdb.com/title/tt0414993/
Merita vazut!
mika
(26 septembrie 2010 - 18:06)“There is such a thing” – 21 Grams…I loved it (back then..anywhooo 😀 )
Daniela Miclea
(26 septembrie 2010 - 18:41)“Dragoste in vremea holerei”. Nu cred ca se putea mai rau….
Cristian D.
(26 septembrie 2010 - 19:44)Haha, cu asta cred că e toată lumea de acord.
Cristina
(26 septembrie 2010 - 21:52)De acord, am adorat The Fountain:)
Cristina
(26 septembrie 2010 - 22:10)Cea mai prosta eranizare…sunt mai multe:))Pe mine m-a dezamagit Youth without Youth, dupa Mircea Eliade, chiar daca este regizat de Francis Ford Coppola.
alex moldovan
(26 septembrie 2010 - 22:12)Youth Without Youth este un film sinistru de prost, indeed… nu mi-a venit să cred!
Cristina
(26 septembrie 2010 - 22:50)Cred ca mai bine ii iesea lui Sergiu Nicolaescu filmul asta…macar el ar fi creat o atmosfera romaneasca, nu stiu cat ar fi redat din profunzimea cartii…
kame
(26 septembrie 2010 - 22:54)ma gandesc la amadeus. din categoria “nu dam cu parul”, da’ deloc! de la piesa de teatru la film, asta in vremea cand lucrurile mergeau dinspre scrieri inspre filme. ca acum veni moda sa se puna in scena la teatru filme. deci, un alt fel de scenarita:)
(asta pentru ca tot aduse vorba el alex mai sus de cuci)
Gabisa
(27 septembrie 2010 - 0:56)Cea mai proasta ecranizare pe care am vazut’o e “Little Ashes”, 2008 – scenariu care n’are nicio legatura cu personajele pe care le prezinta, nici daca acestea ar face parte dintr’o poveste de Ispirescu.
Unul dintre cele mai bune scenarii mi s’a parut a fi “The Local Stigmatic” 2008, dupa Heathcote Williams, cu o interpretare a lui Al Pacino, intr’un film parabola pe intelesul tuturor si al nimanui.
Deasemenea, “Who’s Afraid of Virginia Woolf?” ecranizat in 1966, mi s’a parut o imbinare aproape perfecta intre poveste, personaje, actori (Elizabeth Taylor si Richard Burton), regie etc
Abra Mack
(27 septembrie 2010 - 7:42)Am revazut azi-noapte si mi-am reamintit cam cum ar trebui sa arate o capodopera:
BLADE RUNNER! 🙂
shane
(27 septembrie 2010 - 14:42)salut
am vazut de curand watchmen (dupa http://www.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,1951793_1951946_1952878,00.html)
mi s-a parut foarte fain filmul – acum caut si cartea de zor 🙂
una dintre cele mai faine ecranizari pe care am vazut-o vreodata a fost dupa hemingway’s the old man and the sea, versiunea cu spencer tracy, normal 🙂
la cele mai proaste, subscriu la battlefield earth – cred linistit ca asta e cel mai prost film din lume (la mare concurenta cu ultimele chefs d’oeuvre ale lui nicolaescu), deci clar are argumente sa se califice la cea mai proasta ecranizare 🙂
alex moldovan
(27 septembrie 2010 - 20:13)Mi-am amintit şi eu de o ecranizare reuşită: Albă ca Zăpada!
Gândulescu
(28 septembrie 2010 - 12:33)Love in the Time of Cholera. Dacă te iei după regizor, Marquez a scris o poveste lustruită cu lac de mobilă, ca să sclipească, în care a amestecat de-a valma paiete, peisaje exotice, 10 kile de zahăr, a îndesat cu bocancul vorbe înţelepte despre iubire, a amestecat şi-a mai pus evantaie, priviri umede şi suspine. Cam atât rămâne din film. N-am nimic împotriva lui Javier Bardem, probabil i-aş răspunde la salut, pe stradă, însă după cum a intrat în pielea personajului lui Marquez te face să te gândeşti că mai bine ar fi rămas la el acasă, cu gripă, sau că măcar n-ar fi fost mare pagubă dacă ar fi rămas blocat într-un lift, pe toată perioada filmărilor. Apropo – rolul lui din Vicky Cristina Barcelona insultă inteligenţa oricărui adult care a cunoscut vreodată un pictor talentat, dar acolo cred că a fost vina scenaristului. De Giovanna Mezzogiorno nu am ce să spun, pentru că am uitat-o imediat după ce a apărut genericul de final.
Aproape la fel de dezamăgitoare, dar mai puţin nocive, mi s-au părut toate ecranizările după romanele lui Jane Austen (mă rog, cele pe care le-am văzut). Totuşi, chiar şi aşa nătânge au oareşce farmec datorită clădirilor vechi şi costumelor. Acum îmi amintesc o râpă acoperită cu muşchi verde, vâscos, care apare în cadru doar câteva secunde, lângă o biserică. Pentru scena asta a meritat să văd filmul Becoming Jane (nu e ecranizare, din cate ştiu eu), altfel iritant/jignitor pentru orice cititor fidel al lui J. A.
Ecranizările care mi-au plăcut:
Toba de tinichea (1979) – http://www.imdb.com/media/rm2135595264/tt0078875
şi Zorba(1964): http://www.imdb.com/title/tt0057831/
ora25
(28 septembrie 2010 - 12:44)în timp ce Pantaleon şi vizitatoarele rămâne una dintre cele mai năduşite ecranizări. era foarte hot, deh. http://www.imdb.com/title/tt0190611/
dragan adriana mary
(28 septembrie 2010 - 18:01)Cand eram eleva la liceu am ajuns din greseala la filmul romanesc ,,Din prea multa dragoster”.ma asteptam sa vad o poveste de dragoste.cand colo era o apologie a recoltelor obtinute pe vremea raposatului pe ogoarele romanesti.in viata mea nu am vazut o tampenie mai mare.am rezistat pana la capat pt ca afara ploua…
alex moldovan
(28 septembrie 2010 - 19:25)Eu când eram elev de liceu, o dată am ajuns din greşeală la şcoală… Big mistake…
gabbis
(4 octombrie 2010 - 0:09)Nu mi-a plcut ecranizarea cartii Enigma Otiliei, personajele anoste, fara personaliate, regizorul nu surprinde esenta cartii si nici farmecul de a urmari actiunea
florin
(12 martie 2011 - 9:55)mie nu mi se pare prea justificata chestia
Luminita
(4 august 2011 - 20:51)Cea mai proasta dintre cele mai proaste ecranizari trebuie ca este “Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Ador cartea, urasc filmul!
Aldo
(10 februarie 2012 - 3:16)– din cînd în cînd, o să mai închid totuşi ltaoppul. sper. nu de alta, dar se defectează dacă-l ţin atîta la soare. ei, asta e. va fi totuşi un soi de concediu, pînă la urmă. tnx de urări.